pentru modificarea si completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator, precum si pentru modificarea art. II din Legea nr. 115/2012 pentru modificarea si completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator

Prin Legea nr. 115/2012 pentru modificarea si completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator au fost aduse o serie de modificari si completari  Legii nr. 192/2006, cu efecte incepand de la data de 1 octombrie 2012, respectiv, 9 ianuarie 2013. Interventia legislativa a avut in vedere ca aceasta sa produca efecte dupa data intrarii in vigoare a Legii nr. 134/2010 privind noul Cod de procedura civila, corelarile fiind realizate in raport cu acest act normativ.

Avand in vedere, insa, ca prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 44/2012 privind modificarea art. 81 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, intrarea in vigoare a noului Cod de procedura civila a fost prorogata pana la data de 1 februarie 2013, si ca, totodata, noul Cod de procedura civila, in urma republicarii, a fost renumerotat, este necesara pe de o parte corelarea textelor de trimitere din Legea nr. 192/2006 cu norma la care se trimite continuta in noul Cod de procedura civila. Neadoptarea, in regim de urgenta, a masurilor propuse prin prezenta ordonanta de urgenta poate genera dificultati sau chiar blocaje in aplicarea de catre instante, a legii, cu consecinte negative de ordin procedural in activitatea de judecata,…”

Art. 1

(1)  Medierea reprezinta o modalitate de solutionare a conflictelor pe cale amiabila, cu ajutorul unei terte persoane specializate in calitate de mediator, in conditii de neutralitate, impartialitate, confidentialitate si avand liberul consimtamant al partilor.

Art. 3

Activitatea de mediere se infaptuieste in mod egal pentru toate persoanele, fara deosebire de rasa, culoare, nationalitate, origine etnica, limba, religie, sex, opinie, apartenenta politica, avere sau origine sociala.

Art. 29

(1) Mediatorul are obligatia sa dea orice explicatii partilor cu privire la activitatea de mediere, pentru ca acestea sa inteleaga scopul, limitele si efectele medierii, in special asupra raporturilor ce constituie obiectul conflictului.

(2) Mediatorul trebuie sa asigure ca medierea sa se realizeze cu respectarea libertatii, demnitatii si a vietii private a partilor.